Cea mai severa fractura intre generatii pe piata muncii: romanii adulti – in topul ocuparii, tinerii – lideri la somaj relativ.

Deși ocupă de-abia locul 20 din 28 de state UE ca rată națională a șomajului, România continuă să dețină detașat prima poziție în ceea ce privește șomajul relativ în rândul tinerilor între 15 și 24 de ani.
Practic, ne situăm în topul celor mai ocupați europeni după ce ajungem la 25 de ani, dar nici apetitul pentru muncă și nici șansele oferite la început de carieră nu corespund cerințelor europene.

Șomajul la nivelul Zonei Euro a fost de 11,3% la finele lui 2014. În schimb, în rândul tinerilor sub 25 de ani, situația este de două ori mai gravă, ponderea celor în căutare de lucru fiind de 23%.

România se află printre țările care au reușit să mențină acest fenomen în limite acceptabile la nivelul întregii populații, dar se confruntă cu mari probleme la nivelul tineretului.

Trebuie remarcat că flagelul șomajului se manifestă mai pregnant în Zona Euro decât pe ansamblul întregii Uniuni Europene, unde se înregistrează un nivel de 9,9%, în scădere de la cei 10,7% atinși în urmă cu doi ani. Totuși, UE continuă să se afle la nivelul acestui indicator macroeconomic esențial mult peste SUA (5,6%) și Japonia (3,5%).

Flancul sudic al Zonei Euro formează podiumul șomajului, situat detașat în afara mediei europene, după cum se poate vedea în topul de mai jos. Cu toate acestea, nici state situate mai la nord, precum Slovacia sau Irlanda, nu au fost ocolite de lipsa locurilor de muncă.

Fapt interesant, Spania, Portugalia, Italia și Franța se plasează între cele 11 țări din UE situate peste media Uniunii ca nivel al șomajului. Ceea ce se constituie într-un avertisment pentru noi, prin prisma componentei socio-culturale latine, dar ne și plasează ( cel puțin statistic) în poziția oarecum surprinzătoare de cea mai ”nordică” țară latină.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Din păcate, însă, conducem detașat în topul european al șomajului relativ la ”tineret-speranțe”, depășindu-i chiar și pe verii noștri italieni. În ultimii doi ani, rata șomajului la categoria de 25 de ani și peste s-a redus spre pragul de 5% și în timp ce șomajul în rândul tinerilor a urcat cu două puncte procentuale și a depășit media Zonei Euro (23%).

Discrepanța între comportamentul anglo-saxon al adulților și latino-europenizarea tinerilor a dus la o dihotomie nemaîntâlnită la nivelul țărilor UE. Suntem pe locul 5 ca nivel de ocupare al adulților, după Marea Britanie, Austria, Germania și Malta, dar, simultan, avem a opta rată a șomajului în rândul tinerilor, după Spania, Grecia, Croația, Portugalia, Cipru, Slovacia și Franța.

Există, însă, o deosebire majoră față de aceste țări, în care nivelul general al șomajului este relativ ridicat, ceea ce nu este cazul la noi. Mai mult, dacă ne uităm cu atenție la tinerii greci sau la vecinii bulgari, vedem că ei au probleme mai degrabă din cauza situației dificile pentru toate categoriile de vârstă.

Tinerii greci îi trimit pe cei spanioli în fruntea clasamentului în care conduc adulții lor iar rata șomajului sub 25 de ani la bulgari este mai mică decât la noi, deși, de la 25 de ani în sus, au o rată a șomajului aproape exact dublă față de cea de la noi ( 10,1% față de 5,1%). Se pare că se străduie într-o măsură mai mare decât la noi să nu facă notă disonantă la nivel social, la fel cum se întâmplă, îndeobște, în Olanda sau Germania.

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)Una peste alta, falia între generații este mai mare la noi decât oriunde altundeva în Europa iar efectele se vor acumula implacabil, în timp. Inclusiv în ceea ce privește sistemul de pensii și în ceea ce privește apetitul pentru pregătirea profesională continuă, cu corolarul problemelor viitoare în a asigura necesarul de forță competentă de muncă.

De aceea, politica de susținere a angajării tinerilor, cu cele două mari componente (stimularea fiscală a firmelor angajatoare, dar și descurajarea complacerii cu situația dificilă pe calea protecției sociale prea generoase față de realitățile din economie) trebuie regândită rapid. Cel puțin pentru a părăsi poziția de lider european al disparităților de șomaj pe motiv de vârstă.

Cel mai optimist scenariu pe termen mediu ar fi deplasarea nivelurilor de șomaj din România spre cele înregistrate în Marea Britanie.
Țară care se poziționează înaintea Germaniei, cu cea mică rată a șomajului la categoria de vârstă de la 25 de ani în sus, și o valoare peste (dar undeva mai aproape de) media europeană la categoria de vâstă sub 25 de ani.

sursa: www.cursdeguvernare.ro

Mai 2015